"Si Cuvantul trup S-a facut si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava a Unuia-Nascut din Tatal plin de har si de adevar'' (Ioan 1-14).

Pornind de la acest citat biblic, omul care este o fiinta cugetatoare inzestrata cu ratiune, mereu isi pune intrebarea de unde vine, unde se duce, ce rol are aici in aceasta lume si marea intrebare: cine este Dumnezeu, cum sa-i urmez Lui si prin ce mijloace pot sa ma apropii de El?

Dar iata ca din aceasta intrebare putem sa raspundem afirmand si confirmand faptul ca noi romanii am trecut oceanul cu Biserica si cu Hristos in sufletele noastre. Candela credintei ortodoxe nu s-a stins in bataia oceanului, Biserica nu a fost risipita si inecata aici in acest ocean de religii si natiuni, ci mai mult decat atat, prezenta noastra aici certifica faptul marturisit de stramosii nostri ca suntem aici "sa ne aparam credinta, nevoile si neamul". Dar pana la urma visul nostru al romanilor de aici a fost zborul peste Ocean, ca si cum aceasta apa mare ar sterge toate grijile si jignirile aduse natiei romane. Dar nu, fiecare arbore o data smuls reuseste sa-si refaca radacinile pe o alta emisfera. Cu siguranta prezenta noastra aici pe acest continent devine la urma urmei motiv de legenda adevarata.

Si iata ca din dragoste fata de Dumnezeu si ca legenda noastra sa devina realitate dainuind peste veacuri, Pr. Ciprian Pasca si un grup de entuziasti romani ortodocsi, asemeni apostolilor, si-au lasat familiile lor si s-au imbarcat in corabia credintei lui Hristos.

Chiar daca uneori incercarile valurilor erau puternice nu ne-am uitat inapoi si am vaslit cu credinta, cu speranta ca in largul oceanului vom gasi linistea si bataia vantului care conduce corabia lui Hristos spre limanul cel neinviforat. Pana la urma rezultatul credintei noastre nu a fost in zadar, pentru ca dupa luni de cautari putem spune ca Dumnezeu ne-a scos in cale un loc unde putem sa lepadam toata grija cea lumeasca, unde sa ne putem marturisi credinta, unde sa ingenunchem si cu inima smerita sa ne deschidem sufletul spre a putea fi patruns de lumina harului dumnezeiesc. Asadar "efortul din noapte" asemeni apostolilor a prins contur, iar Dumnezeu si-a revarsat mila asupra noastra, incat pe data de 23 Septembrie 2007 am reusit sa savarsim primul serviciu religios in prezenta unui numar destul de mare de credinciosi. Motivul nostru de a deschide o Biserica in partea de Nord a orasului Toronto sta pe temelia faptului ca in aceasta zona credinciosii nostri nu au o biserica in apropiere. Dar pentru ca semnalul romanilor este foarte puternic aici, impreuna cu Episcopia de la Detroit si cu ierarhii nostri am hotarat sa ne focalizam orientarea spre aceasta zona, unde putem sa acoperim necesitatile spirituale.

Astfel speram ca prin prezenta noastra aici, flacara credintei noastre sa fie aprinsa permanent in sufletele si casele credinciosilor nostri, astfel incat activitatea noastra spirituala sa fie o legenda vie pentru noi, pentru cei care vin si pentru urmasii urmasilor nostri.