Iubitorul de oameni si Milostivul Dumnezeu, Care pururea poarta de grija neamului omenesc, întocmai ca un Parinte plin de dragoste, vazând faptura mâinilor Lui înrobita si chinuita de diavol si împinsa catre patimile cele pline de ocara si supusa închinarii la idoli, a gasit cu cale sa trimita pe Fiul Sau cel Unul-Nascut, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca sa mântuiasca neamul omenesc din mâinile diavolului. Si, pentru ca a voit ca acest lucru sa ramâna ascuns nu numai de diavol, ci chiar si de puterile cele ceresti, a încredintat taina aceasta unuia singur dintre arhangheli, preamaritului Gavriil. Deci arhanghelul venind în cetatea Nazaret, i-a grait ei: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine! Iar aceea a raspuns: Cum va fi mie aceasta? Si el a zis: Duhul Sfânt va veni asupra ta si puterea Celui preaînalt te va umbri. Iar Fecioara a grait: Iata, roaba Domnului, fie mie dupa cuvântul tau. Si îndata cu cuvântul arhanghelului si al ei, a zamislit în preacuratul sau pântece pe Fiul si Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de fire, Care este Întelepciunea si Puterea cea ipostatica a Lui, cu umbrirea si cu venirea asupra ei a Duhului Sfânt. De atunci s-au savârsit, prin rânduiala lui Dumnezeu, tainele Cuvântului lui Dumnezeu, pentru mântuirea si izbavirea noastra. Caruia se cuvine slava si stapânirea în veci. Amin.